ÎN UMBRA ISTORIEI”
este cofinanțat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională în cadrul Programului
Interreg V-A România - Bulgaria Valoare contribuție U.E. - 2.722.353,22 EURO
Coordonate: 44.10226, 27.95534
Localizare: Adamclisi, acces de la DN3
Complexul muzeal ”Tropaeum Traiani”, Trofeul lui Traian DC53, Adamclisi 907010, România
Timp de lucru:
08:00-20:00 (vara)
09:00-17:00 (iarna)
Complexul muzeal Adamclisi include o cetate romană, un muzeu și un magnific monument triumfal. Cetatea a fost fondată după încheierea războaielor de cucerire a Daciei de împăratul Traian, în anul 102, în locul luptei decisive cu triburile dacice și a devenit un municipiu în anul 170. După distrugerea suferită în urma invaziilor marilor migrații ale popoarelor, cetatea a fost reconstruită de împăratul Constantin cel Mare în anul 321.
În locul celebrei lupte, la ordinul împăratului Traian, a fost ridicat un monument unic de piatră în memoria soldaților romani căzuți în luptă. Monumentul a fost proiectat de faimosul arhitect Apolodor din Damasc. A fost construit între anii 106 și 109. Această construcție magnifică, în formă de altar uriaș, a supraviețuit secolelor și a fost restaurată în perioada anilor 1975- 1977. În zilele noastre, monumentul se ridică pe un piedestal cilindric înconjurat de trepte, încoronat cu creneluri, a cărui arcadă are o formă cilindrică și decorațiuni în relief. Pe una din laturi se află o inscripție care spune că monumentul este dedicat “Zeului războiului Marte” de către ”Nerva Traian August, împărat și cezar, învingătorul germanilor și dacilor, fiul divinului Nerva, mare preot, pentru a XIII-a oară tribun, pentru al VI-lea rând împărat, pentru a V-a oară consul, tatăl patriei”.
În partea centrală a postamentului sunt 54 de dale cu scene de război – metope. Partea centrală și cea superioară a arcului este în formă de altar patrulater pe care se ridică un trofeu cu două fețe, care prezintă un trunchi cu armură romană și arme și patru scuturi dublu simetrice, poziționate vertical. La baza trofeului se află statui ale războinicilor, la ale căror picioare sunt reprezentați prizonieri. Înălțimea mausoleului este de 40 de metri, fiind aproximativ egală cu diametrul bazei.
Coordonate: 44.08531, 27.9521
Muzeul de Arheologie Adamclisi este conceput ca un lapidarium gigantic, care include inscripții și reliefuri din mausoleu, elemente arhitecturale, frize, cornișe și coloane. Sunt deosebit de impresionante statuile gigantice cu scene de război și metopele cu scene de luptă. Muzeul mai adăpostește o bogată colecție de dale ceramice, vase de bucătărie și vesela, lămpi și sfeșnice, o varietate de obiecte din metal prelucrat, cum ar fi sculpturi de bronz, aplice pentru cufere și centuri, agrafe de păr, inele și alte ornamente, arme de fier și unelte de lucru.
Nu departe de muzeu în apropierea localității se pot vedea astăzi ruinele cetății, care a fost parțial cercetată și restaurată. Traseul zidurilor este în concordanță cu configurația terenului și înconjoară periferia unei terase plate joase care se ridică în medie cu 10,00 m deasupra zonei înconjurătoare. Incinta cetății era apărată de 22 de turnuri. Printre acestea se numără unul în formă de potcoavă și unul în formă de patrulater care se distinge prin mărime. Toate celelalte sunt în formă de U. Până în prezent au fost descoperite 3 porți. Cea estică și cea vestică sunt păzite de două turnuri în formă de U situate de o parte și cealaltă. În decursul secolelor sale de existență, elementele sistemului de fortificație au suferit diverse reconstrucții. Cetatea a fost distrusă în timpul invaziei avarilor.
De la Adamclisi se merge spre est pe drumul 3 până la Deleni. De aici, spre sud, pe 307 și 391 A se merge în direcția Dobromir. Din Dobromir Deal se trece în Bulgaria prin punctul Severneak-Koriten.
Coordonate: 44.48833, 28.1034
Mănăstirea a fost înființată în anul sub protecția Sfinților Mucenici Epictet și Astion. Moaștele lor sfinte datează de la începutul secolul al IV-lea și au fost descoperite în ruinele orașului Halmiris (județul Tulcea), în apropierea brațului Dunării Sfântul Gheorghe, unde este locul morții celor doi martiri. Sf. Mucenici Epictet și Astion sunt sărbătoriți de Biserica Ortodoxă în fiecare an, în data de 8 iulie.
Coordonate: 44.49448, 28.08976
Locație: satul Capidava, comuna Topalu
Perioadă vizitare:
Accesul este gratuit.
Cetatea Capidava este situată pe malul Drept al a Dunării, la jumătatea distanței dintre Cernavodă (vechea Axiopolis) și Hârșova (vechiul Carsium. A fost ridicată în timpul împăratului Traian în cadrul programului de întărire a frontierelor romane. Toponimul daco-getic “Capidava”, adică “orașul curburii”, este moștenit dintr-o așezare preromană.
Astăzi, cetatea se păstrează parțial și oferă vizitatorilor un zid de apărare impresionant, cu înălțimi cuprinse între 2 și 6 metri, alcătuit din unsprezece curtine (distanța dintre turnuri) și opt turnuri. Peretele din nord-est este vizibil din drum. Fortificația este întărită de turnuri semicirculare la colțuri și patrulaterale din centrul peretelui, precum și de două turnuri intermediare sub formă de potcoavă. Ele sunt păstrate la o înălțime foarte scăzută, datorită abandonării lor în timpul reconstrucției din perioada romană târzie.
În colțul nordic al cetății s-a descoperit o bazilică creștină, ce datează din secolul al VI-lea. Caracteristicile sale de construcție arată o structură inspirată de arhitectura religioasă a spațiului siriano-palestinian. Are o lungime de 18,20 cm și o lățime de 8,40 metri. Este o bazilică cu o navă care se termină cu o absidă semicirculară; în zona centrală a absidei, sub trotuarul altarului, a fost descoperită o mică criptă, care reproduce planul bisericii. Acolo era păstrată o cutie (relicvară) cu moaștele unui martir.
Descoperirile arheologice atestă locul și rolul pe care cetatea l-a jucat în apărarea acestui segment de limes. De aici provin materiale care ilustrează activitatea economică și cultural-religioasă pe care a avut-o în epoca romană și romano-bizantină. Capidava antică a fost distrusă în totalitate în urma atacurilor avarilor și slavilor la începuturile imperiului bizantin.
Coordonate: 44.5384, 28.04291
Adresa : Strada Dunării Nr. 494b, Topalu 907280, România
Web-site: www.cramadarie.ro
Coordonate: 44.54398, 28.04671
Muzeul de Artă “Dinu și Sevasta Vintilă” este amenajat în comuna Topalu și are la bază colecția donată de medicul Gheorghe Vintilă. Aici pot fi admirate o serie de opere ale mai multor artiști români, precum Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady, Camil Ressu, Alexandru Ciucurencu, Oscar Han.
Coordonate: 44.09132, 27.92822
Adresa : DN3, Adamclisi 907010, România
Mănăstirea Sfântul Filip din Adamclisi se afla la aproximativ 1 kilometru de cetatea Tropaeum Traiani, locul în care au fost descoperite moaștele celor cinci sfinți care au trăit în secolul al IV-lea. Martirii de la Adamclisi au trăit în zorii civilizației creștine din provincia romană Sciția Mică.
<iframe src=”https://www.google.com/maps/embed?pb=!1m18!1m12!1m3!1d29944.630353468678!2d27.895209860767658!3d44.09277650408992!2m3!1f0!2f0!3f0!3m2!1i1024!2i768!4f13.1!3m3!1m2!1s0x0%3A0x0!2zNDTCsDA1JzI4LjgiTiAyN8KwNTUnNDEuNiJF!5e0!3m2!1sen!2sro!4v1594243695102!5m2!1sen!2sro” width=”750″ height=”350″ frameborder=”0″ style=”border:0;” allowfullscreen=”” aria-hidden=”false” tabindex=”0″></iframe>
Coordonate: 44,67652, 27,97574
Canara este un toponim de origine turcă și înseamna stâncă. Rezervația reprezintă relieful stâncos, cu aspect spectaculos în care s-a adâncit albia Dunării în zona orașului Hârșova. La răsărit se află două dealuri (Celea Mică și Celea Mare) iar spre vest Dealul Băroi (toponim care vine de la localitatea antică Beroe, aflată în aval). Habitatul conține păduri virgine, iar în zona înverzită cu arbuști ponto-sarmațieni există specii incluse în cartea roșie. Ecosistemele sunt acvatice și terestre. Prin legislația specifică sunt protejate: 1 specie de mamifere, 4 specii de amfibieni și reptile, 15 specii de pești, 1 specie nevertebrate, 2 specii de plante și 8 specii de floră și faună.
Acces: Mediu (DN3, DJ223, DN22C, E81, DN2A)
In partea de sud-est, sub cartierul Dij Mahalale se află o așezare neolitică cu un strat de cultură de peste 13 m. Din păcate, gospodăriile actuale acoperă întregul sit, cunoscut în litaratura de specialitate sub denumirea de tell (movilă antropică). Pe dealul din partea de vest (Băroi) s-a construit recent mănăstirea Prodromița.
Coordonate: 44.68301, 27.94839
Geamia Mahmud (Sultan Mahmut Cami) este cea mai veche clădire din Hârșova și unul dintre cele mai importante monumente istorice. A fost construită în 1812 în timpul domniei Sultanului Mahmud al II-lea.
Deasupra cupolei sale se ridică un minaret, care arată de departe locul sacru al religiei musulmane. Ea aduce varietate în aspectul arhitectural al Hârșovei, dând în același timp un bun exemplu de coexistență armonioasă între oamenii de diferite religii.
Coordonate: 44.68304, 27.94336
Biserica a fost construită la începutul secolului al XX-lea. Stilul bisericii este bizantin și are forma unei cruci. Acoperișul este din tablă galvanizată. Biserica are 7 turnuri, 2 baze, una centrală înconjurată de 4 mai mici și are arhitectura specific ortodoxă: sală, naos și altar. Interiorul bisericii primește suficientă lumină prin cele 26 de ferestre, iar în locul ferestrelor, biserica este decorată cu vitralii monumentale și un candelabru cu 72 de lămpi.
Coordonate: 44.68637, 27.9464
Locație: oraș Hârșova, str. Revoluției Nr. 27 acum, Strada 9 Mai – Ansamblul V. Cotovu după implementarea actualului proiect.
Poate fi accesat de pe DN2A, E60
Web-site: http://www.minac.ro/muzeul-carsium-harsova.html; www.harsova.ro
Tel: +40 0241 871 033
Timp de lucru:
09:00 – 17:00 / Luni – Duminică /
Muzeul prezintă cele mai reprezentative descoperiri din orașul Hârșova și din împrejurimile sale de la începutul neoliticului până la epoca modernă timpurie. Sunt expuse aici obiecte de mare valoare științifică și artistică, caracteristice perioadelor, neolitică, epocii metalelor, antichității și evului mediu.
Noul muzeu va ilustra și istoria vieții pe Pământ cu resturi de vegetație și faună din Paleozoic și Mezozoic.